Caută
Close this search box.

În Aer Liber: Bucureștiul are nevoie urgent de un management eficient pentru deșeuri urbane

deseuri urbane

Deșeuri urbane înseamnă bunuri la care oamenii de la oraș renunță și care pot fi transformate în materii prime pentru alte produse, pot fi distruse sau depozitate în spații corespunzătoare de către companii specializate. „Depozitarea necontrolată rămâne o problemă frecventă, iar colectarea selectivă a deșeurilor este complet ineficientă, oglindindu-se într-o rată de reciclare redusă”, scrie în Raportul de cercetare privind starea mediului în București realizat de Fundația Comunitară București.

Cele mai mari probleme identificate de acest raport sunt legate de natura urbană, calitatea aerului, schimbările climatice, managementul deșeurilor, infrastructura gri și transportul din municipiu.

Deșeuri urbane generate în București: 1 milion de tone/an

Cantitatea anuală de deșeuri urbane generate de municipiul București a depășit în anul 2019 pragul de 1 milion de tone/an, în special pe fondul creșterii semnificative a cantităților de deșeuri menajere (+30% în anul 2019 față de anul 2018 și cu +50% față de anul 2014) și mai ales a celor asimilabile cu cele menajere (+76% în anul 2019 față de anul 2018).

Astfel, un locuitor al municipiului București genera în anul 2019 o cantitate de 579 kg de deșeuri pe an (din care 328 kg/locuitor.an din locuințe) față de 388 kg de deșeuri pe an (247 kg/ locuitor.an din locuințe) în anul 2014. Vorbim practic despre o creștere de 50% a cantității de deșeuri urbane per locuitor și de circa +30% în spațiile de locuit.

Dincolo de cantități, este relevantă și compoziția deșeurilor. Astfel, deșeurile urbane ale municipiului București includ 38% deșeuri organice (materiale de origine vegetală și/sau animală), 16% deșeuri din hârtie și carton, 15% deșeuri din materiale plastice, 5% deșeuri din sticlă, 4% deșeuri textile, 2% deșeuri metalice, 20% alte categorii de deșeuri.

Ce se întâmplă cu aceste deșeuri?

În București și Ilfov există 10 centre de sortare a deșeurilor și un singur centru funcțional pentru depozitarea lor, conform raportului. Dacă ne raportăm la țintele Uniunii Europene stabilite în Pachetul pentru economie circulară, se poate afirma categoric că municipiul București este foarte departe de o economie circulară și nu are nici perspective ca pe termen mediu să atingă aceste deziderate. Capitala este în mod evident bazată pe o economie de consum, în care consumul este cel ce susține un nivel de bunăstare ridicat.

Infrastructura pentru managementul deșeurilor este încă deficitară. Colectarea selectivă la sursă este departe de a avea componentele-suport necesare, iar la nivel general există un deficit evident de stații de sortare, stații de compostare și alte instalații tehnologice care pot crește nivelul de valorificare a deșeurilor. În plus, industria reciclatoare, bazată pe deșeuri, este slab reprezentată la nivel local, regional și chiar național. Interesul redus al populației pentru un management mai eficient al deșeurilor a fost în mare parte cauzat de modul în care firmele de salubritate nu au investit în infrastructuri adecvate și nu au oferit stimulente financiare pentru colectarea selectivă. Abia în ultimii ani se observă o schimbare de abordare a acestora, deși contextul pandemic face destul de dificilă conturarea unor schimbări importante.

Printre soluții sunt prevăzute colectarea pe cele patru fracții, realizarea unor proiecte demonstrative, oferirea de suport asociaților de proprietari, creșterea nivelului de conștientizare asupra colectării selective și a importanței reciclării.

Sursă articol: https://platformademediu.ro/